“ Biblica”
de Teodor Pica
Cand te-a facut pe tine ca sa-si alunge somnul,
In ziua de pe urma s-au minunat si Domnul
Ca prea era afara din cale ce iesise,
Salbaticiune scrisa de-un iconar de vise.
Si pus-a Domnul man ape crestetul de fata,
De-a izvorat o unde de noapte-nmiresmata
Si-a zis atunci Batranul in barba-I colilie:
Bland mangaindu-ti parul: “Al vantului sa fie!”
Cand mana Lui prea-sfanta pe fata isi opri-o,
Luminile-a doi astri au luminat de ziua
Si-a zis vazand minunea care-nvia statuia:
“Sa fie a tuturora si-n veci a nimanuia!”
Apoi cereasca mana pe gat statu o clipa,
Unde-au simtit un zvacnet si-un tipat de aripa
Simtind caldura vie, a zis cel Preacucernic:
“Sa fie gatul gales al bratului puternic!”
Pe lujerele albe pe care eu le stiu,
A dibuit Batranul, le dat-au sclipit viu
Si bratelor suave le-au fost ursit din slava,
Sa mangaie, sa-aline, sa picure otrava.
Pe sani cand ii cuprinse causul palmei sale,
Se-nfiorara ceruri de scancete domoale
Si-a zis atuncea Domnul vazand acea minune:
“Pe-aici sa treaca numai fiori si sfiiciune!”
Cand mana roditoare s-a fost oprit pe pantec,
Au murmurat Batranul un nu stiu ce descantec
Vorbind doar pentru sine, mai mult si fara glas,
Cui l-a menit anume, o taina mi-a ramas.
Apoi trecu usoara spre pulpe sfanta mana
De-au semnanat izvoare si ochiuri de fantana
Dar iata, nu am stire, ca nu eram pe-aproape,
Cui dete umbra dulce, cui dete sa se-adape.
Ca pulpa sa nu strice cu sfintele lui unghii,
Trecu doar ca o boare si-ti harui genunchii
Vazandu-i albi ca mieii, zambi amandurora:
“De-aici mai joss a fie privirii tuturora!”
Si-n marea-I indurare, cand fu pe la calcaie,
Mi-le-arata si-mi spuse:”A tale sa ramaie!”
De-atunci, se vede treaba, mi-a fost ursit din stele,
Sa merg mereu pe urma podoabelor acele.
Poezia “Biblica” de Teodor Pica – citita de pictorul Vergil Cojocaru – Cover la vernisajul Expozitiei “Femeia in arta romaneasca”
3 iulie 2013
Femeia in arta romaneasca
Comunicat de presa
Desi nu se poate bucura de atributul de “inedita”, expozitia “Femeia in arta romaneasca” incearca readucerea in atentia iubitorilor de frumos a unei teme pe cat de veche, pe atat de frumoasa si interesanta.
O istorie pur obiectiva in general si in special a trupului feminin in Istoria Artelor europene este aproape imposibil de realizat, fiecare epoca in parte dezvoltand mai mult sau mai putin acest subict – pentru multi tabu si astazi. Cu valentele specifice mentalitatilor din peroada respectiva femeia a fost si este reprezentata in diferite ipostaze. Femeia – mama, femeia – zeita, sau femeia pur si simplu ca reprezentant al sexului frumos. De ce frumos? Simetrie, proportie, armonie, unduiri delasatoare, forme lascive, zambete seducatoare, priviri ispititoare : pur si simplu femei. Artistii au manifestat din toate timpurile o atractie pentru trupul feminin si au dezvoltat-o mai mult sau mai putin in raport strict cu costrangerile societatii.
Bineinteles, nuditatea a socat si probabil va continua sa socheze. De la Adam si Eva nuditatea este un subiect fie tabu fie extravagant. S-a interzis, s-a vandut, a fost laudata sau criticata…
Astăzi, nudul în artă a devenit în mare măsură academic, un obiect de studiu esenţial pe care studenţii la arte trebuie să îl cerceteze, chiar şi în trecere, înainte de a se orienta spre alte subiecte la fel de importante. Cînd o societate – precum a noastră – devine atît de saturată de imagini sexuale mass-media, nudul în artele tradiţionale tinde sa-si piarda atît valoarea de şoc, cît şi capacitatea de a incita. Departe de aceasta imagine-fetis a civilizatiei imaginii, nudul in arta plastica ramane in continuare eterna cautare sensibila a eului uman.
Considerata de unii ca purtatoare a unor profunde trairi expresive, de altii ca un suport de vehiculare a erotismului exacerbat, aprobata sau contestata, reprezentarea corpului omenesc gol este un motiv omniprezent in toate formele de exprimare vizuala contemporane.
Corpul feminin, ca subiect de contemplatie artistica a atras atentia creatorilor inca din cele mai vechi timpuri si continua sa fie printre cele mai des intalnite modele ale artelor plastice.
Este si motivul pentru care expozitia deschisa de curand in Cotroceni se doreste a fi ceva deosebit atat prin gama larga de lucrari cat si prin modul de expunere a acestora.
Pe simezele Galeriei de Arta Elite Prof Art pot fi admirate opere ale unor artisti renumiti precum: Milita Patrascu ( 1892 – 1976 ), Bogdan Pietris ( 1945 – 2006 ), Stelian Popescu Ghimpati ( 1906 – 1950 ), Vasile Grigore ( 1935 – 2012 ), Augustin Costinescu, Nicolae Blei, Radu Daranga, Nicolae Hilohi Racauti, Mihail Gavril, Corneliu Dragan Targoviste, Florin Barza, George Radeanu, Dan Nistor, Alina Manole, Petre Ghergu, Ammar Alnahhas, Mihai Gheorghe, Adina Moldova Titrea, Geafar Abdul Saheb, Gheorghe Iergucz, Luminita Persa, Horatiu Weiker, Vergil Cojocaru, Carmen Stroe, Romulus Harda, Catalin Magdalinis, Catalin Soare, Anamaria Lupulescu, Ovidiu Buzec, Andreea Juduc, Mihaela Carp.
Beneficiind de aportul artistic al unui grup larg de artisti contemporani si nu numai, expozitia cuprinde lucrari de pictura, grafica, desen, sculptura.
Adrian Pandelescu
Galeria de Arta Elite Prof Art.
galeria de arta ELITE PROF ART 2013 